BIM este limbajul obligatoriu al proiectelor moderne
Costurile materialelor de construcții fluctuează rapid, termenele sunt tot mai strânse, iar standardele de sustenabilitate, eficienţă şi transparenţă sunt cerute atât de clienţi, cât şi de autorităţi.
Building Information Modeling (BIM) este pentru noi și clienții noștri un standard de start al oricărui proiect.
Istoria BIM porneşte din dorinţa de eficienţă digitală: în anii ’60-’70 apar sisteme experimentale precum BDS sau proiecte de cercetare care încercau să conecteze modelarea geometrică cu proprietăţi funcţionale, dar abia odată cu răspândirea computerelor puternice şi cu dezvoltarea software-urilor specializate precum Revit, ArchiCAD, şi cu apariţia standardelor deschise (IFC, ISO 19650), instrumentele au devenit suficient de mature pentru a permite colaborarea reală între toate echipele implicate într-un proiect: arhitecţi, ingineri de structuri, de instalaţii, furnizori şi constructori.
Clienţii ADB beneficiază de BIM pentru că oferă vizibilitate dinainte de execuţie: de la simularea luminii naturale prin modele digitale, care arată cum vor pătrunde razele soarelui într-o cameră, până la estimări de cost care sunt realiste încă de la faza conceptuală; pentru că riscurile, de la suprapuneri de instalaţii până la incompatibilităţi structurale sau surprize la montaj, pot fi descoperite şi rezolvate fără să coste timpul și bani pe şantier; într-un sistem BIM, toate modificările de design, materiale sau finisaje sunt propagate automat în model şi în planurile tehnice, astfel încât nimic nu rămâne neactualizat.
Introducerea BIM impune investiţii iniţiale importante, licenţe de software, hardware suficient de puternic, instruirea echipelor, adaptarea modului de lucru pentru colaborare și comunicare digitală, şi nu toate firmele din România sunt încă pregătite să le susţină. Există lipsă de standardizare uniformă în reglementările locale și multe proiecte, în special cele mici, încă nu văd beneficiul în costul suplimentar sau consideră procesul ca fiind complex fără un ROI clar. Bibliotecile de materiale, de obiecte BIM, de detalii compatibile nu sunt peste tot și colaborarea cu furnizorii care nu au fluxuri digitale stabile poate crea blocaje.
Exemple din afară oferă însă lecţii valoroase: în Marea Britanie, guvernul a impus BIM Level 2 pentru toate proiectele finanţate public încă din 2016, ceea ce a dus la creşteri importante de productivitate și la reducerea costurilor prin evitarea erorilor de coordonare şi dublă muncă. În studiile comparative efectuate în Europa, ţările nordice, de exemplu Norvegia, Danemarca, Finlanda au introdus BIM în standardele naţionale, nu doar ca instrument opțional, ci ca parte din reglementări, certificări de construcţie ecologică și criterii de achiziţii publice. Singapore, la rândul său, nu doar că cere model BIM pentru autorizare şi planificare, dar a integrat sisteme de evaluare digitală pentru permise de construire, ceea ce accelerează procedurile de verificare şi predictibilitatea procesului. Studiile recente despre adopţia BIM în Europa arată că adoptarea legislativă şi sprijinul guvernamental sunt cei doi factori care fac diferenţa între proiectele care rămân la nivel de încercare şi cele care performează cu adevărat.
Un studiu publicat în 2025, Analysis of the Adoption of Building Information Modelling (BIM) Across the EU, realizat de BUILD UP, oferă o privire de ansamblu asupra modului în care diferite țări din Uniunea Europeană au evoluat în utilizarea BIM în proiectele publice. Raportul arată că, deși există disparități semnificative între state, tendința generală este una de creștere constantă a maturității digitale. De exemplu, țări precum Danemarca sau Finlanda sunt semnalate ca avansate: au strategii naționale clare, cerințe de politica publică care impun BIM pentru proiecte finanțate de stat, șabloane naționale standardizate și programe de formare dedicate. Alte state, precum Italia sau Lituania, sunt în faze în care BIM este cerut pentru anumite tipuri de proiecte sau contracte, dar utilizarea nu este încă universală sau consecventă. Raportul subliniază că adoptarea BIM nu depinde doar de factori tehnici, ci și de politici de achiziții publice, reglementări, sprijin guvernamental și educație. În multe cazuri, când autorităţile introduc cerințe obligatorii pentru BIM (ex: praguri de cost sau tipuri de proiect), adoptarea crește semnificativ; dar unde cerințele lipsesc, firmele tind să folosească BIM doar parțial sau doar pentru vizualizare și nu pentru toate fazele de proiect, management sau întreținere. Aceasta este o informație utilă pentru clienţii ADB: proiectele realizate sub cerințe stricte sau cu finanţare publică au de regulă componente BIM bine implementate, ceea ce reflectă cum cerința clientului obligă industria să ridice standardele.
Un studiu realizat de cercetătorii Ioniță, Stoian şi Silvestru de la Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti, intitulat Exploratory study on use of BIM in construction sector in Romania (2024), oferă o imagine detaliată asupra stadiului actual al adoptării BIM în România, evidențiind diferențele mari între companii mari și companii mici, și între centre urbane și regiuni. Studiul combină metode calitative şi cantitative, prin chestionare şi interviuri cu specialiști din București, Cluj-Napoca şi alte orașe mari, și concluzionează că firmele mari cu proiecte complexe sunt cele care adoptă BIM în proporții semnificative, în timp ce companiile mai mici sau cu experienţă redusă digitală încă îl folosesc doar parțial, adesea doar pentru etapele de design şi vizualizare. Cercetătorii au identificat obstacole precum lipsa personalului instruit în BIM, costurile asociate cu licențele software şi training, rezistența la schimbare în rândul echipelor care sunt obișnuite cu metode clasice, dar și fricțiuni în relaţia cu furnizorii care nu lucrează digital sau nu au cerinţe de modelare detaliată. Cu toate acestea, acelaşi studiu evidenţiază că beneficiile percepute de respondenţi includ economii de timp în fazele de proiect, reducerea erorilor de execuţie, mai bună coordonare între instalatori și proiectanți și o mai bună claritate pentru client în ceea ce privește designul și costurile.
Clienţii ADB au nevoie să primească proiecte care vin cu simulări clare de cost şi timp, cu evaluări de performanţă energetică încă din fazele de concept, cu vizualizări care permit ajustări înainte să fie început efectiv şantierul. Pentru ADB, cerinţa clienţilor de BIM a devenit motorul de schimbare internă, fiecare proiect include verificări de compatibilitate între model, materiale, furnizori, şi capacitatea de întreţinere pe termen lung.
BIM devine tot mai mult condiţie în licitaţii şi în proiectele de infrastructură publică, în proiecte finanţate din fonduri europene, și în cererile clienților exigenți care înțeleg că proiectul nu este doar ceea ce se ridică, ci ce rămâne: calitatea, eficiența și coerența. BIM este un standard și o investiție în detaliile care contează, în transparența procesului și în faptul că, la final, proiectul livrat este cel promis.
